Greața migrenoasă

Greața migrenoasă este mai mult decât un simplu deranjament la stomac. Poate apărea ca o senzație de rău care se dezvoltă lent sau poate veni brusc, odată cu durerea de cap. Mulți oameni o descriu ca pe o senzație profundă, de rotire, în stomac, care face chiar și gândul la mâncare insuportabil.

Greața poate varia de la un disconfort ușor până la valuri severe care te lasă incapabil să te miști. Unele persoane constată că anumite mirosuri sau mișcări o agravează dramatic. S-ar putea să observi că salivezi mai mult decât de obicei sau să simți un nod persistent în gât. Pentru mulți dintre cei care suferă de migrene, greața este de fapt mai invalidantă decât durerea de cap în sine.

Cercetările sugerează că greața migrenoasă provine din modificări ale trunchiului cerebral, în special în zonele care controlează reflexul de vomă. În timpul unei migrene, nervul trigemen se activează și trimite semnale care afectează sistemul gastrointestinal.

Neurotransmițătorul serotonină joacă un rol cheie aici. Nivelurile de serotonină fluctuează în timpul unui atac de migrenă, și deoarece aproximativ 95% dintre receptorii de serotonină ai corpului se află în intestin, aceste schimbări pot afecta direct stomacul. Studiile indică, de asemenea, că staza gastrică, în care stomacul încetinește sau încetează să se golească în mod normal, este frecventă în timpul atacurilor de migrenă. Această încetinire te poate face să te simți plin, balonat și greață, chiar dacă nu ai mâncat recent.

Greața este unul dintre cele mai frecvente simptome raportate ale migrenei. Studiile estimează că 60-80% dintre persoanele cu migrene se confruntă cu greață în timpul atacurilor lor. Este atât de strâns legată de migrene încât Clasificarea Internațională a Tulburărilor de Cefalee o include ca criteriu de diagnostic.

Greața tinde să fie mai frecventă la persoanele care au migrenă cu aură, comparativ cu cele fără. Femeile raportează greață legată de migrenă mai des decât bărbații, ceea ce poate fi legat de fluctuațiile hormonale. Copiii și adolescenții cu migrene se confruntă, de asemenea, frecvent cu greață, iar la copiii mai mici, episoadele recurente de greață pot fi de fapt un semn precoce al migrenei înainte ca durerea de cap să se dezvolte.

Când greața migrenoasă lovește, înghițituri mici de apă sau lichide limpezi pot ajuta la prevenirea deshidratării fără a-ți supraîncărca stomacul. Ghimbirul, fie sub formă de ceai, bomboane sau suplimente, s-a dovedit promițător în cercetare pentru ameliorarea greței.

A sta liniștit într-o cameră răcoroasă și întunecată poate reduce supraîncărcarea senzorială care agravează greața. Plasarea unei comprese reci pe frunte sau pe ceafă poate oferi o anumită ușurare. Uleiul de mentă, fie inhalat, fie aplicat pe tâmple, este o altă opțiune pe care unii oameni o consideră utilă. Dacă iei medicamente pentru migrenă, încearcă să le iei devreme în timpul atacului, înainte ca greața să facă dificilă înghițirea pastilelor. Medicul tău poate recomanda medicamente anti-greață sau forme non-orale de tratament pentru migrenă.

Un aspect frustrant al greței migrenoase este că poate interfera cu capacitatea ta de a lua medicamente orale. Când stomacul încetinește în timpul unei migrene, pastilele pot să nu se absoarbă corect, făcându-le mai puțin eficiente.

Dacă greața te împiedică în mod regulat să iei sau să păstrezi medicamentele, vorbește cu medicul tău despre alternative. Spray-urile nazale, tabletele care se dizolvă și medicamentele injectabile ocolesc complet stomacul. Unele persoane constată că administrarea unui medicament anti-greață cu 20-30 de minute înainte de tratamentul specific pentru migrenă ajută medicamentul primar să funcționeze mai bine. Urmărirea momentului în care începe greața în raport cu celelalte simptome poate oferi furnizorului tău de servicii medicale informații utile pentru ajustarea planului tău de tratament.

Deși greața este un simptom comun al migrenei, anumite situații necesită atenție medicală. Dacă greața ta este suficient de severă pentru a provoca vărsături repetate care duc la deshidratare, ar trebui să contactezi medicul. Semnele de deshidratare includ urină închisă la culoare, gură uscată, amețeli la ridicare și senzație de leșin.

De asemenea, ar trebui să ceri sfatul medicului dacă modelul tău de greață se schimbă semnificativ, dacă începe să apară în afara atacurilor de migrenă sau dacă vine cu simptome noi pe care nu le-ai mai experimentat până acum. Greața persistentă care nu răspunde la strategiile tale obișnuite de gestionare este un alt motiv pentru a programa o programare. Păstrarea unui jurnal de migrenă care să urmărească greața alături de alte simptome poate ajuta medicul să identifice tiparele și să recomande tratamente mai specifice.